Emil Grădinescu. Un profesionist care nu mai are nevoie de nici o prezentare, credem noi. A comentat campionate mondiale și europene, competiții internaționale de prim plan și (poate chiar) mii de meciuri de Liga 1. A acceptat să dialogheze cu noi despre fotbal la timpul trecut, prezent și viitor.
FCH: Care ar fi definiția fotbalului?
E.G.:,,Eu cred că fotbalul înlocuiește nevoia de război a omului, o nevoie care este sădită acolo, adânc în instincte. Până la urmă este vorba despre două grupuri, două găști, care vor să arate că sunt mai șmechere, mai tehnice, mai deștepte, mai în formă decât adversarii. Și aici ajungem la fotbalul de echipă națională, pentru că un meci între două echipe naționale reprezintă practic o înfruntare de calități specifice națiilor respective. Aici este marea noastră durere! Odată aceste calități existau și la noi și ne băteam cu oricine. Acum nu prea mai este cazul și meciul cu Spania ne-a arătat unde ne aflăm.”
FCH: Ce fel de fotbal ați alege și de ce? Opțiuni: anii `70-`80, `90 și după 2.000 (autohton + internațional)
E.G.:,,Clar aș allege fotbalul actual, fotbalul contemporan. Este mult mai competitiv, se joacă mult mai rapid. Spațiile sunt mai mici, iar timpii de reacție de asemenea. Performerii sunt aproape de necomparat cu cei din anii 70-80 sau 90. Gândiți-vă la calitățile tehnice ale lui Cristiano Ronaldo sau ale lui Messi. Ele sunt comparabile poate doar cu ale lui Maradonna, care a fost o excepție. În peisajul actual nu ar avea loc nici unul dintre marii jucători ai anilor 70-90, cu excepția lui El Pibe D`Oro.
FCH: În 2016, pe comentariul meciului dintre Albania și România, ați întrebat retoric prin minutul 70: “mai jucăm și noi ceva fotbal? “ Au trecut 3 ani. Se joacă fotbal acum în România?
E.G.:,,Paradoxal, a fost un Campionat European care a început bine pentru România. Meciul de debut cu Franța a fost chiar remarcabil. Puteam să obținem un egal. Apoi a fost meciul mediocre cu Elveția, iar cu Albania am intrat într-un blocaj psihic. Îmi amintesc de o fază… Un offside la Torje care nu a fost, o bară și am intrat în blocaj. Nu s-a jucat atunci fotbal și, din păcate, la nivel de club nu se joacă nici acum fiindcă nu construim. Nu avem juniori, nu avem academii, nu avem terenuri, nu avem mingi… Sunt de zece ori mai mulți bani în fotbalul românesc față de perioada anilor 2000, iar performanțele sunt de zece ori mai slabe! Avem în schimb mai mulți străini față de perioada aceea. Stai și te întrebi: cum se explică asta? Sunt mult mai mulți bani care ar trebui să ne aducă performanță, dar în schimb ne ducem în jos ca rezultate. Răspunsul vine de undeva din zona gri a fotbalului românesc cu bani care se pierd prin diverse buzunare. Aproape toate transferurile la nivel de club se fac cu jucători liberi de contract și în acest fel nu există circuitul banilor prin bănci. Fotbal la nivel de club se joacă, dar rar și joacă câteva echipe.’’
FCH: Ce vă inspiră Sibiul, ca oraș?
E.G.:,,Am umblat prea puțin prin Sibiu în ultimii 10 ani. Desigur că a fost Capitala Culturală a Europei, are muzee unice în lume, un centru istoric foarte frumos. Un oraș cu oameni cu scaun la cap, oameni așezați , oameni care știu valoarea muncii, valoarea banului. Știu să se gospodărească! E o altă mentalitate față de se întâmplă pe aici, prin regat. Poate că și din acest motiv F.C. Hermannstadt nu are sponsori spectaculoși care să arunce aiurea cu banii, cum se întâmplă pe la alte echipe. Oamenii de la Sibiu știu valoarea banului, știu cum trebuie repartizați, care sunt valorile și nevoile adevărate.’’
FCH: Un mesaj pentru suporterii FC Hermannstadt
E.G.:,,Dragi suporteri, vă doresc să aveți parte de un stadion frumos și civilizat, să veniți în număr mare, să susțineți echipa, să faceți atmosferă. Vă doresc ca echipa să crească, să ajungă măcar la nivelul Interului din Sibiu, în perioada de vârf! Să aveți parte de bucurii, să fiți mereu pozitivi, să cantați 90 de minute, chiar dacă adversarul vă va umple poarta cu goluri. Ca exemplu ar fi galeria celor de la Legia Varșovia, care a cântat non-stop, deși echipa favorită a ratat calificarea într-un meci de cupă europeană cu Steaua. Suporterii polonezi nu au tăcut nici o secundă 90 de minute și nu s-au oprit nici după fluierul de final. Galeria celor de la Legia e una dintre cele mai frumoase din Europa și vă doresc să ajungeți și voi la acest nivel. Vă doresc să aveți o echipă care să se bată la primele locuri!”
